Despre Chlamydia vaginală

Chlamydia reprezintă o boală sexual-transmisibilă, des întâlnită, care poate cauza boala inflamatorie pelvină, care la rândul său are ca consecință infertilitatea, creșterea riscul sarcinei ectopice, dureri permanente în bazinul mic, dureri cronice în timpul actului sexual.

De cele mai dese ori chlamydia este asimptomatică sau simptomele pot apărea peste luni bune după infectare. Și chiar dacă nu prezintă semne oricum cauzează leziuni la nivelul sistemului reproductiv.

Cum se transmite:

  • prin act sexual vaginal, anal și oral
  • chiar dacă partenerul nu ejaculează
  • chiar dacă persoana a avut infecția în trecut și s-a tratat, nu înseamnă că nu o poate achiziționa din nou
  • femeia gravidă infectată poate transmite copilului infecția în timpul nașterii, cauzând ulterior infecția la nivelul ochilor sau pneumonii, sau poate cauza ruperea pungii amniotice înainte de termen și respectiv naștere prematură.

Riscul de infectare se micșorează având relații monogame, de lungă durata, cu un partener care a fost testat negativ pentru infecții sexual transmisibile (IST). Și prin folosirea corectă a prezervativului.

Pentru a minimiza consecințele infecției:

  • Analiza anuală la IST de către fiecare femeie după 25 de ani, activă sexual
  • Persoanele din grupul de risc să fie testați (homosexualii, persoane ce schimbă partenerii sexuali)
  • Femeile gravide

Simptome la femei:

  • eliminări vaginale anormale
  • senzația de arsura și usturime la urinare

Simptome la bărbați:

  • eliminări din penis
  • senzația de arsura și usturime la urinare
  • rareori durere și inflamația unui testicul

Simptome la infectare a zonei anale:

  • durere rectală
  • eliminări
  • sau chiar sângerări rectale

Pentru a detecta Chlamydia, se investighează urina sau secrețiile la nivelul cervixului.

Chlamydia se tratează? Da, se tratează și trebuie tratat și partenerul, iar peste 3 luni de la tratament este cazul ca investigația să fie repetată.

Când e posibil să ai relații după tratament?

  • în cazul tratamentului într-o singură doză, trebuie de așteptat 7 zile și doar după să aveți relații
  • dacă tratamentul durează 7 zile, trebuie urmat tot tratamentul până la ultima pastila și doar după să aveți relații

Depistarea și tratarea acestei infecții LA TIMP este foarte importantă, de aceea, dragi femei, aveți grijă de sănătatea dvs!

Cum vorbim copiilor despre sex? (2)

Continuăm postările cum să vorbim copiilor despre sex. Astăzi partajăm recomandări în ce privește modalitatea de abordare a subiectului sexului cu copilul dvs.

Un mesaj important este că părinții influențează enorm copiii săi, fie prin decizia de a avea o relație deschisă, fie prin decizia de a nu le vorbi și de a ignora anumite subiecte. Inacțiunea este și ea un exemplu. Deci, modul în care dvs (nu) faceți un lucru este modul în care setați exemplul pentru copilul dvs.

Deci:

  • Nu setați o singură discuție la subiect. Abordați tema repetat. Nu abordați toate temele într-o singură discuție.
  • RESPONSABILITATEA. Încrederea dvs și lipsa de rușine în a porni o conversație va seta tonalitatea copilului în a aborda tema și în alte relații. Nu e vorba despre o conversație, dar și setarea nivelului de deschidere/rușine în ce privește subiectul sexualității în viață.
  • Fiți înțelegători că copilul ar putea să nu fie pregătit pentru acest subiect anume în momentul când dvs veți decide să îl abordați.
  • ATENȚIA. Dar nu uitați că copilul deseori ascultă, chiar și atunci când se preface că nu vă ascultă sau nu o/îl interesează subiectul.
  • Fiți pregătiți și pentru situația că copilul nu numai că va fi interesat să vă asculte, dar va și adresa întrebări.
  • Nu adresați copilului prea multe întrebări. Dar, dacă copilul vă va vorbi – ascultați-l cu atenție.
  • Nu formați discuția în termeni de “ce să NU faci”: să nu faci sex prea devreme, să nu ai sarcină nedorită, să nu prinzi o infecție, să nu vorbești la acest subiect. Educați copilul că decizia îi aparține. Dar și responsabilitatea pentru consecințe.

SURSELE de informare. Discutați cu copilul și sursele de informație din care acesta învață despre sex:

  • Cum este abordat subiectul la școală?
  • Ce discută cu prietenii? Ce părere au prietenii?
  • Căutați și oferiți copiilor lectură online sau cărți, ca și surse adiționale de informare. Nu insistați să le citească, doar oferiți-le și lăsați-i să le studieze în momentul în care ei vor simți să o facă.
  • Dacă simțiți necesar, rugați și un alt adult, de exemplu un prieten de familie, să discute cu copilul dvs – o persoană față de care știți că copilul are respect și încredere.

Ce este frotiul vaginal?

Frotiul vaginal prin “picatură umedă” reprezintă prelevarea eliminărilor vaginale și examinarea lor directă, pe sticluță, sub microscop.

Despre frotiu:

  • Această analiză se prelevează, atunci când femeia are discomfort, mâncărimi, usturime sau miros neplăcut.
  • Această investigație este puțin informativă și aproape inutilă la femei asimptomatice.
  • Care caracteristici cuprinde aceasta investigație? Se studiază cantitatea de leucocite, floră (bacili, coci sau mixta), prezența celulelor cheie, levuri.
  • Prin frotiul vaginal (sau altfel-spus “мазок”) se pot depista așa infecții ca:
    • vaginoze bacteriene (cauzate de Gardenerella, Mobiluncus etc.)
    • vaginite aerobe (stafilococi, de exemplu)
    • candidoza vaginală
    • trichomoniaza
  • Pentru o precizie mai înaltă a detectării unei infecții, se măsoară concomitent și pH-ul vaginal.
  • Ce infecții NU SUNT detectabile: chlamydia, herpes, gonoree, sifilis. Pentru depistarea acestora sunt necesare alte investigații.
  • Frotiul vaginal nu se colectează în timpul menstruației.
  • Frotiul vaginal prin picatură umedă poate fi folosit și ca investigație în urma violului, pentru depistarea directă a spermatozoizilor.

Cum ne pregătim de această analiză?

  • Cu 24h înainte nu trebuie de folosit tamponul
  • Cu 24h înainte ne abținem de la relații sexuale
  • Cu 24h înainte nu facem dușuri vaginale
  • Cu 2 – 3zile înainte de prelevare nu trebuie folosit nici un tip de medicamente sub formă de supozitorii, creme, unguente

De ce avem incontenență urinară? Și cum o prevenim?

Incontenența urinară se referă la scurgerile de urină, care au loc între urinări. Aceasta nu este o boală în sine, ci un simptom, afectând peste 200 mil persoane în întreaga lume.

Conform studiilor realizate de OMS, incontenența urinară afectează viața a 10-36% din populație, femeile fiind de 2 ori mai mult afectate decât bărbații, cu o distribuție foarte neuniformă conform vârstei.

Tipurile de incontenență urinară:

  • Efort. Scurgerile involuntare care au loc în timpul strănutului, tușitului, exercițiilor fizice, râsului
  • Urgență. Necesitatea acută de a te urina, deseori cauzată de o infecție
  • Prea plin, “overflow”. Vezica urinară nu se golește complet la urinare
  • Funcțională. O condiție psihologică sau fizică care cauzează incontenența
  • Cauze mixe

Care sunt factorii de risc?

  • Femeile sunt de circa 2 ori mai predispuse decât bărbații, din cauza proceselor de sarcină, naștere, menopauză, prolaps utero-vaginal, histerectomie, adică înlăturarea uterului
  • Cu înaintarea vârstei problemele de incontenență urinară se accentuează, dar ele nu sunt inevitabile
  • Supraponderabilitatea, kg în plus apasă asupra vezicăi urinare și a mușchilor adiacenți, mărind presiunea asupra acesteia
  • Predispoziția genetică
  • Anumite alimente și medicamente, care acționează în calitate de diuretice, stimulând vezica urinară: alcoolul, cofeina, ciocolata, băuturile carbogazoase, îndulcitorii artificiali, doze mari de vitamina C, sedativele

Cum prevenim incontenența urinară?

  • exercițiile Kegel
  • menținerea unei mase corporale sănătoase. Conform ACOG, pentru femeile obeze, chiar și 10% de scădere în masa corporală poate duce la îmbunătățire a situației incontenenței urinare
  • evitarea fumatului
  • evitarea iritanților ca cofeină, alcool
  • îmbunătățirea metodei de consum a apei: maxim 2 litri pe zi, evitarea consumului de apă câteva ore până la culcare
  • trainingul vezicii urinare: urinarea la fiecare 3-4 ore pe timp de zi și 4-8 ore pe timp de noapte
  • prevenirea constipațiilor

Pentru tratamentul incontenenței urinare este necesar să vă adresați medicului, pentru a studia cazul dvs individual și de a exclude o abnormalitate fiziologică sau infecție.

Sumar al LIVE-ului despre alăptare

Deși am avut probleme technice în LIVE-ul despre alăptare cu @mamicaalapteaza în primele 15 minute a acestuia, am reușit totuși să aflăm multă informație utilă de la consultanta superioară în alăptarea și îngrijirea copiilor, Olga Gutium. 

Sumar al punctelor discutate în LIVE:

  • Pregătirea pentru alăptare nu e necesară, corpul știe ce să facă, intervenția la nivelul mameloanelor poate mări riscul de răni
  • Pentru mămicile care vor să alăpteze, dar au silicon implantat – depinde cum a fost făcută tăietura de inserție. Acest moment trebuie discutat individual cu specialistul care a realizat operația
  • Pentru mămicile însărcinate care alăptează: nutrienții se distribuie în ordinea (1) bebelușul din burtică, (2) laptele matern, și doar (3) necesitățile mamei
  • OMS recomandă alăptarea copiilor până după 2 ani, dacă acest lucru e posibil în cazul individual al mamei, copilului
  • Alăptarea în 1 an de viață trebuie făcută la cerere și nu conform unui regim impus
  • E un mit precum că băieții ar trebui alăptați mai puțin, dimpotrivă, relația lor cu mama, cantitatea de dragoste și atenție trebuie să fie și mai mare, pentru că setează calitatea relației băiatului în viitor cu alte femei
  • Menstruația în alăptare nu duce la schimbări în cantitatea sau calitatea laptelui produs
  • Factorul psihoemoțional al mamei este important, stresul influențează calitatea alăptării
  • Dacă bebelușul nu adaugă masa suficientă lunară, trebuie consultat pediatrul, pentru a exclude probleme fiziologice
  • Sportul în alăptare nu este contraindicat, dar este recomandată limitarea sportului prea activ și a celui cu greutăți, care pune presiune asupra pieptului
  • Suzeta, biberonul nu sunt recomandate spre utilizare
  • Contactul de piele a copilului și mamei la alăptare este important pentru calitatea procesului de alăptare
  • Problemele cu insuficiența lactației e o problemă hormonală, care trebuie diagnosticată de medic. Pentru a o ameliora: mărim atașările la sân, schimbăm alăptarea de la un sân la altul, pentru ca creierul mamei să primească stimularea cerere-ofertă
  • Hidratarea pe durata alăptării e importantă
  • Când femeia bea apă, ea stimulează și instinctul de sete la copil
  • Încetarea alăptării trebuie să fie un proces treptat

Mituri despre alăptare

  • Cantitatea de lapte depinde de ce mănâncă femeia. Greșit! Cantitatea laptelui depinde de lichidele consumate, dar nu de calitatea sau cantitatea mâncării.
  • Femeia trebuie să consume lapte pentru ca să poată “face” lapte. Greșit! Laptele nu se produce din laptele consumat.
  • Dacă femeia are sânii mici, ea nu va avea lapte suficient pentru a alăpta. Greșit! Mărimea sânilor nu contează și nu are impact asupra abilității corpului de a produce lapte.
  • Alăptarea după 12 luni de viață a copilului este mai puțin eficientă, deoarece calitatea laptelui matern începe să scadă după 6 luni. Greșit! Calitatea laptelui nu scade, dar se schimbă compoziția acestuia.
  • Dacă femeia are o viroză, nu trebuie să alăpteze. Greșit! Alăptatul este sigur și sănătos pentru bebeluș, chiar dacă mama a căpătat o raceală.
  • Copilul trebuie alăptat la fiecare 3 ore. Greșit! Copilul trebuie alăptat la cerere!
  • Consumul de bere crește lactația! Greșit! Copiii alăptați ai căror mame consumă alcool în această perioadă pot prezenta: agitație, slăbiciune, modificări cognitive și motorii etc.
  • Dacă mamele nasc prin cezariană, nu vor avea lapte! Greșit! Lactația poate întârzia la femeile cu cezariană, dar cu cât mai repede e pus copilul la piept, cu atât mai repede se produce laptele.

Cum vorbim copiilor despre sex? (1)

Urmează să publicăm câteva articole în ce privește când, cum și ce anume să le vorbim copiilor despre sex. Începem cu un articol cronologic, ce vorbim copiilor, în dependență de vârstă.

La 2-5 ani:

  • Utilizați termeni anatomici: vulvă, penis, vagin, clitoris
  • Explicați că e NORMAL să îți explorezi organele genitale, dar – în spațiu privat
  • INTIMITATE. Necesitatea permisiunii pentru a atinge și a fi atins
  • Fiți pregătiți pentru întrebarea “De unde vin copiii?” Nu e necesar să explicați procesul, dar – nu mințiți! Explicați că sperma din corpul bărbatului ajunge la ovulul din corpul femeii, iar din combinația acestora se dezvoltă un bebeluș în burta mamei

La 6-8 ani:

  • Explicați pubertatea fetelor: creșterea părului în zona intimă, a sânilor, menstruația
  • Explicați pubertatea băieților: creșterea părului pe față, intim, schimbarea vocii, erecția
  • Abordați ambele, indiferent de sexul copilului

La 9-12 ani:

  • Pornografia. Indiferent de efort, copilul va auzi de acest concept. Explicați că aceste surse sunt pentru adulți și sunt o realitate distorsionată
  • Reasigurați copilul că dezvoltarea sa este NORMALĂ
  • DRAGOSTEA. Actul sexual ca și act de dragoste între 2 persoane
  • Explicați că odată cu începerea menstruației, fata poate rămâne însărcinată. În mediu, menstruația începe la 12 ani
  • Existența metodelor de contracepție, existența prezervativului

La 13+:

  • SECURITATEA nu e negociabilă. Actul sexual este o alegere și nu o impunere sau compromis
  • Metodele de contracepție, în detalii
  • Infecțiile sexual transmisibile, importanța utilizării prezervativului pentru prevenirea lor
  • Contracepția de urgență, dar și necesitatea de a evita utilizarea regulată a acesteia
  • Evitarea unei sarcini nedorite, responsabilizarea față de actul sexual
  • Primul act sexul: poate fi dureros pentru fată, cu sângerare (60% cazuri)
  • Necesitatea vizitei regulate, anuale, la medic, după începerea vieții sexuale. Vizita la medic = manifestarea grijei de sine și nu e dureroasă
  • PLĂCEREA. Sexul nu e doar în scop de concepere sau dragoste, dar și pentru plăcere

Care alte aspecte credeți că sunt importante a fi comunicate copilului? Când? Care este experiența voastră la acest subiect?

Ce impact are fumatul asupra sănătății femeii?

Conform OMS, 250 mil femei fumează în fiecare zi: circa 22% din femeile din țările dezvoltate și 9% din țările în dezvoltare. În plus, multe femei din Asia rumegă tutun zilnic.

Deci, ce face fumatul cu sănătatea femeii și ce riscuri cresc de la el?

  • Femeile care fumează au risc mai înalt de a face cancer ginecologic
  • Fumatul a fost identificat ca factor de risc în dezvoltarea cancerului de ovar epitelial mucinos
  • La fel joacă rol în cancerul de sân la femei în premenopauză
  • Fumatul contribuie la progresia neoplaziei de col uterin (rezultatul CIN la PAP test)
  • Fumatul activ și pasiv a fost dovedit a avea legatură cu cancerul scuamos a colului uterin la femei cu HPV-16,18
  • Atunci când este prezent HPV, fumatul impiedică autoeliminarea acestuia din organism
  • Fumatul are efect antiestrogen și accelerează menopauza
  • Femeile fumătoare au risc de 6 ori mai mare de a face infarct miocardic, din cauza că sporește agregarea plachetară și formarea trombilor
  • Femeile fumătoare au risc de 2 ori mai mare de a face accident vascular cerebral
  • La nivel sistemic este cel mai mare factor de risc pentru bolile cardiovasculare 
  • Prezintă factor de risc pentru alte tipuri de cancer de vizică urinară, rinichi și pancreas
  • Fumătoarele au risc dublu de avort spontan comparativ cu nefumătoarele
  • Fumatul în sarcină crește riscul pentru apariția problemelor de sănătate la copil (cardiovasculare, rinichi, sistem digestiv etc), naștere prematură, greutate mică la naștere, anomalii la nivelul guriței și buzelor la făt (gura de lup, de exemplu) și sindromul de moarte subită a sugarului

Există un model “5A’s” de a interveni de fiecare dată la orice consultație, chiar și la ginecolog, de a ajuta și încuraja fumătorul să abandoneze, anexat în stories. Cele enumerate mai sus se referă la toate, absolut toate tipurile de fumat, nu doar țigări.

Ce înseamnă ph-ul vaginal?

Ce reprezintă pH-ul? Acesta e o unitate de măsură a nivelului de aciditate sau cât de alcalin (bazic) este un anumit mediu lichid. În cazul pH-ului vaginal, acesta arată aciditatea sau cât de alcalin este mediul secrețiilor vaginale.

De ce este important să știm și să menținem un anumit pH în vagin? Pentru că menținerea pH-ului la valoarea nivelul fiziologic previne apariția infecțiilor și a discomfortului produs femeii.

Care valori ale pH-ului vaginal sunt normale?

  • pH-ul <7 este acid, iar pH >7 este bazic
  • pH-ul vaginal normal este între 3.5-4.5, deci este unul acid
  • pH-ul vaginal se poate schimba și crește un pic mai mult de 4.5, imediat înaintea menstrei și în menopauză. Fiziologic poate fi până la 5,3
  • Dacă ph-ul vaginal este prea acid, apare risc crescut de infertilitate
  • Dacă ph-ul vaginal este prea alcalin, apare risc crescut de infecții vaginale

Ce trebuie să știm despre pH-ul vaginal?

  • Acesta este menținut de către Lactobacili și Bifidobacterii sănătoase, care se găsesc în vagin și fac parte din mirobiota acestuia, reprezentând substanțele care ca o peliculă acoperă și protejează mucoasa vaginului
  • Efectul dușurilor vaginale făcute de femei, adică spălături vaginale interne, mai ales în cazul folosirii de oțet, sodă alimentară, este unul NEGATIV. Pe când femeile cred că această procedură le va “trata” infecția sau le va elimina mirosul urât, dacă acesta este prezent, în realitate, dușul vaginal elimină și flora sănătoasă a vaginului, care are rolul important în menținerea unui pH și mediu sănătos

Cum se măsoară ph-ul vaginal?

  • Există benzi de hârtie cu ajutorul cărora se detectează valoarea pH-ului
  • Măsurarea și interpretarea rezultatului trebuie făcută de către medic, în contextul individual, fiecarei femei, de ex. dacă are sau nu mâncărimi, usturimi, eliminări abundente și diferite la culoare, miros neplăcut, etc. 
  • Medicul va lua în considerație perioada ciclului menstrual a femeii, ultimele zile de menstră
  • Medicul va lua în considerație și impactul prezenței spermei în vagin, care face pH-ul să crească peste 4.5
  • Măsurarea pH-ului vaginal, în unele cazuri, ajută medicul în a stabili un diagnostic și tratament potrivit

Despre mutilarea genitală a femeilor

Mutilarea genitală a femeilor (sau FGM = female genital mutilation) este o procedură prin care organele genitale ale femei sunt intenționat tăiate, rănite sau schimbate, fără necesitate medicală.

FGM istoric se practică la fetițele de 0 – 15 ani cu scopul de a le diminua sau exclude totalmente abilitatea de a dori sau primi plăcere de la actul sexual. Nu există nici o explicație procesului dat, dar el se bazează pe credințe religioase, culturale, sociale – conform cărora este considerat că procesul va beneficia fetița (de ex. de a-i conserva virginitatea, de a o pregăti pentru căsătorie).

Organizația Mondială a Sănătății estimează că actualmente circa 200 mil femei în întreaga lume au trecut prin procesul de mutilare, acestea fiind concentrate geografic în Africa, Orientul Mijlociu și Asia. Iar anual, 3 mil femei sunt supuse riscului de a trăi procedura respectivă.

Organizația Mondială a Sănătății a definit 4 tipuri de FGM:

  1. cliteridoctomie, prin care clitorisul este tăiat parțial sau în întregime
  2. excizie, prin care clitorisul și labia minoră, iar câteodată și labia majoră sunt tăiate
  3. infibulation, prin care se micșorează, coase intrarea în vagin, făcând imposibilă sau extrem de dureroasă penetrarea
  4. alte proceduri dăunătoare sănătății femeii, la nivelul organelor genitale, așa ca piercing, incizie, răzuire, cauterizare, ș.a.

Beneficiile practicii de FGM – absente.

Daunele provocate de FGM:

  • traumă psihologică, care eventual necesită intervenție (anxietate, depresie, etc.)
  • dureri de lungă durată
  • sângerări periodice
  • probleme de lungă durată cu urinarea
  • probleme ce țin de menstruație
  • probleme la nivel de vagin (vaginoză bacteriană, mâncărimi)
  • crește riscul complicațiilor la naștere
  • infecții, care în multe cazuri duc la infertilitate

În zilele noastre, practica este STRICT CONDAMNATĂ de organizațiile internaționale, cu toate acestea în unele locații ea continuă să fie practicată. Este important să cunoaștem realitatea a milioane de femei din întrega lume, să contribuim la conștientizarea și eliminarea oricăror practici care dăunează corpul și sănătatea femeii.