Pot să prind sarcină dacă alăptez?

În mod natural, fiziologic, alăptarea are efect asupra fertilității, prezentând o formă naturală de contracepție – amenoreea de lactație, unde amenoree înseamnă lipsa menstruației.

Pentru ca metodă să fie eficientă, ea necesită respectarea a 3 condiţii, în mod obligatoriu – simultan:

  1. Sângerarea lunară (menstruația) a mamei nu a revenit
  2. Copilul este alăptat integral sau aproape integral şi este hrănit frecvent, ziua şi noaptea
  3. Copilul are vârsta mai mică de 6 luni

Cum aceasta funcționează? Alăptarea previne eliberarea ovulelor din ovare (a ovulaţiei). Și anume alăptarea frecventă previne temporar eliberarea hormonilor naturali care declanşează ovulaţia. 

Ce trebuie să cunoaștem?

  • Eficiența metodei este destul de mare: poate surveni mai puțin de 1 sarcină la 100 femei care utilizează metoda timp de 6 luni – în mod perfect, dar dacă metoda este folosită în mod obișnuit, adică cu careva abateri – eficiența scade până la posibile 2 sarcini la 100 de femei.
  • Riscul de sarcină apare atunci când femeia nu alăptează integral sau regulat bebelușul.
  • Metoda este la fel de eficientă pentru femeile supraponderate sau slabe.
  • Metoda nu necesită o alimentație specială pentru mama.

Un moment important, care trebuie explicat, este frecvența de alăptare a copilului – care este una dintre cele 3 condiții de bază, pentru ca amenoreea de lactație să aducă protecția așteptată:

  • Modelul ideal este alăptarea la cerere (care înseamnă oricând doreşte copilul să fie hrănit), circa 10-12 ori în 24 ore, în primele săptămâni după naştere şi, ulterior, de 8-10 ori în 24 ore, inclusiv cel puţin o dată noaptea în primele luni.
  • Pauzele dintre mesele din cursul zilei ar trebui să nu fie mai mari de 4 ore, iar cele din cursul nopţii să nu fie mai mari de 6 ore.
  • Este posibil ca unii copii să nu dorească să fie alăptaţi de 8-10 ori în 24 ore şi să dorească să doarmă pe parcursul nopţii. Aceşti copii pot avea nevoie de încurajare blândă pentru alăptare mai frecventă.

Acest articol apare cu susținerea Fondului ONU pentru Populație @UNFPAMoldova, iar informațiile expuse aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al UNFPA.

Descifrarea testului PAP

Așa cum am menționat deja, testul PAP trebuie făcut la fiecare 3 ani de rutină sau mai des, după indicația medicului.

Astăzi vom revizui posibilele rezultate ale testului. În general, rezultatul testului PAP poate fi: nesatisfăcător, negativ, pozitiv sau suspect la cancer. Vom revizui fiecare dintre acestea pe rând.

Rezultatele testului PAP:

  • Rezultatul nesatisfăcător înseamnă că nu s-au prelevat suficiente celule de pe colul uterin și nu este posibil de a face o concluzie. Acest lucru se poate întâmpla și la femei în menopauză sau în cazul unei infecții. În acest caz, este necesară repetarea testului peste 3 luni.
  • Rezultatul negativ – NILM, înseamnă că testul nu a depistat celule anormale. Deci, femeia nu are leziuni intraepiteliale depistate și este în afara pericolului. În acest caz, riscul apariției cancerului de col uterin este foarte scăzut și se recomandă să faceți PAP test o dată la 3 ani, adică screening de rutină.
  • Rezultatul pozitiv este atunci când, în urma PAP testului, se pot depista modificări în celulele de la nivelul colului uterin. În marea majoritate a cazurilor, depistarea acestor modificări nu înseamnă că aveți cancer.

Prescurtat, în formularul citologic, rezultatul pozitiv va arăta diferit:

  • Anormalități de grad scăzut (ASCUS, LSIL), care sunt de cele mai dese ori – benigne și regresează desinestătător.
  • Anormalități de grad înalt (ASC-H, HSIL), care au nevoie de investigații suplimentare (investigarea la HPV, colposcopie, biopsie), chiar și tratament. Probabilitatea că aceste modificări vor dispărea de la sine este relativ mică, de aceea sunt necesare examinări suplimentare.

Doar la 1 din 10 femei testul PAP va arată unele anormalități!

Acest articol apare cu susținerea Fondului ONU pentru Populație @UNFPAMoldova, iar informațiile expuse aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al UNFPA.

Acneea

Pentru abordarea problemelor ce țin de acnee este necesar, în primul rând, să consultați un medic dermatolog. Dar sunt unele cazuri în care acneea are substrat ginecologic și, respectiv, tratamentul poate fi unul complex, implicând și partea ginecologică.

Dar, să le luăm pe rând.

Cum apare acneea? Prin porii pielii, în mod normal, se elimina celulele moarte și sebuum (sau grăsimi). Atunci când se acumulează celule moarte și sebuumul în exces, nefiind eliminați sau cu eliminare înceată, se produce inflamația asociata și cu înmulțirea bacteriilor la nivelul pielii. Astfel apare acneea.

Acneea poate fi de diferite tipuri și se poate prezenta sub câteva forme:

  • puncte negre
  • puncte albe
  • chisturi dureroase
  • acneea purulentă

Există factori care pot agrava acneea, de exemplu:

  • Dieta – sunt numeroase dezbateri la acest capitol, dar totuși zahărul se consideră a fi un factor care agravează inflamația!
  • Stresul, când are loc eliminarea cortizolului care mărește producția de sebuum. Stresul ca atare nu declanșează acneea, dar o poate agrava.
  • Statutul hormonal, pe fon de sarcină, alăptare, uneori administrarea de contraceptive orale combinate
  • Patologii hormonale, în care nivelul hormonilor androgeni crește, de ex. Sindromul Ovarelor Polichistice, tumori de ovar sau suprarenale, sindromul adrenogenital
  • Unele medicamente, precum cele care conțin testosteron, litium sau corticosteroizi

De multe ori, însă, este dificil a delimita clar care este cauza sau factorul predisponzant pentru acnee. În aceste cazuri, acneea necesită o abordare amplă și mult mai complexă și cu disciplină decât s-ar părea la prima vedere.

Ce sunt implantele?

Implantele sunt o metodă nouă de contracepție, care se preconizează a fi disponibilă și în Republica Moldova în următorul an.

Acestea sunt o metodă de contracepție pe termen lung – de la 3 la 5 ani, cu o eficiență foarte mare: are loc doar 1 sarcină la 1000 femei timp de 1 an de utilizare.

Ce sunt și cum lucrează implantele?

  • Implantele sunt capsule sau beţe mici şi flexibile, sub forma unui chibrit.
  • Acestea sunt confecționate din plastic.
  • Ele se amplasează de un furnizor special instruit, printr-o procedură chirurgicală – sub pielea feţei interne a părţii superioare a braţului.
  • Acestea eliberează un progestativ similar hormonului natural progesteron din corpul femeii.

Există câteva tipuri de implante:

  • Jadelle: 2 beţigaşe, eficient timp de 5 ani.
  • Implanon: 1 beţigaş, eficient timp de 3 ani.
  • Norplant: 6 capsule, cu indicaţia de a fi utilizat timp de 5 ani.
  • Sinoplant: 2 beţigaşe, eficient timp de 5 ani.

Implantele acționează prin îngroşarea mucusului cervical, astfel împiedică întâlnirea spermatozoizilor cu ovulul, și previne eliberarea ovulelor din ovare, adică previne ovulaţia.

Este important să cunoaștem că implantele pot genera anumite efecte secundare, precum:

  • Reducerea cantității de menstruație sau lipsa acesteia
  • Dureri de cap sau abdominale
  • Modificarea greutății
  • Modificări ale dispoziției generale
  • Grețuri și amețeli
  • Durere de sâni

Implantele sunt sigure și potrivite pentru aproape toate femeile. Dar, implantele nu se administrează în următoarele cazuri:

  • femeilor cu ciroză hepatică gravă, infecție hapatică sau tumoră hepatică
  • femeilor cu probleme grave cauzate de tromboza membrelor inferioare sau plămâni
  • femeilor cu sângerări vaginale neobișnuite
  • femeilor care au sau au avut cancer de sân în ultimii 5 ani

Implantele pot fi introduse în oricare zi a ciclului menstrual, atât timp cât se cunoaște cu grad înalt de certitudine că femeia nu este însărcinată, fără necesitatea cărorva teste ginecologice sau de sânge adăugătoare.

Acest articol apare cu susținerea Fondului ONU pentru Populație @UNFPAMoldova, iar informațiile expuse aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al UNFPA.

Care eliminări din vagin sunt normale și care nu?

Eliminările vaginale reprezintă una dintre cele mai des întâlnite cauze de adresare la medicul ginecolog. În SUA aprox. 10 mil vizite la ginecolog, pe an, sunt efectuate din acest motiv.

Atunci când spunem eliminări FIZIOLOGICE avem în vedere eliminări normale, care sunt tipice femeilor și nu reprezintă vreo dereglare. Dar haideți să vedem cum le diferențiem: care sunt eliminările sănătoase, fiziologice și care nu sunt.

Pentru o femeie de vârstă reproductivă, eliminările fiziologice (sau altfel numite leucoree fiziologică):

  • Sunt în cantitate de 1-4 mL eliminate timp de 24h, deci e normal ca ZILNIC lenjeria intimă să se “murdărească”
  • Diferă în dependență de perioada ciclul menstrual
  • În mod normal, ele sunt albe sau alb-gălbuie, mucoase, omogene
  • În ovulație acestea devin transparente (că apa) și lipicioase (se întind ca albușul de ou)
  • Nu au miros sau sunt puțin mirositoare

În anumite condiții, cantitatea eliminărilor se poate schimba:

  • mai abundente în sarcină
  • mai abundente la stimulare sexuală
  • mai abundente la administrarea contraceptivelor orale
  • mai abundente în ovulație
  • mai abundente imediat înainte de menstră
  • mai puține în menopauză

De ce avem eliminări vaginale? Eliminările oferă femeilor protecție împotriva infecțiilor și servesc drept lubrifiere pentru tractul genital. Ele au aceste proprietăți grație faptului că conțin celule mucus și bacterii, care mențin mediul acid.

În ce caz TREBUIE să ne adresăm la ginecolog?

  • Dacă eliminările sunt însoțite de mâncărime în zona vaginului, vulvei sau labiilor
  • Dacă a apărut roșeață, inflamație, edemarea mucoasei vaginului sau pielii vulvei
  • Dacă aceste eliminări devin spumoase sau brânzoase, verzui, cenușii
  • Dacă conțin striuri de sânge
  • Dacă au miros neplăcut

Este cazul să vă adresați la ginecolog și dacă are loc o schimbare a aspectului sau mirosului eliminărilor, acestea fiind asociate și cu:

  • Durere la urinare
  • Durere în timpul actului sexual
  • Dureri abdominale
  • Dureri pelvine

În concluzie, prezența eliminărilor fiziologice este un lucru normal. Și simplul fapt a prezenței acestora nu este un motiv de plângere (cum uneori se întâmplă). Dar dacă aveți una dintre simptomele enumerate mai sus, atunci nu trebuie să ezitați să vă adresați la ginecolog pentru o consultație.

Ce este colposcopia?

Femeile care au obținut un rezultat anormal la testul Papanicolau, în unele cazuri, au nevoie de o examinare suplimentară, așa ca colposcopia. Aceasta reprezintă o examinare detaliată a colului uterin, sub miscroscop, folosind o lumină puternică.

Procesul nu provoacă durere și este inofensiv! Poate fi efectuat și la femeile însărcinate.

Colposcopia se face atunci când, în urma testului PAP și la indicația medicului, se depistează careva anormalități la nivelul colului uterin. Cu ajutorul acestei investigații se poate determina mai exact tratamentul ulterior.

Cum se execută colposcopia?

  • Colposcopia se execută în fotoliul ginecologic, investigându-se la microscop colul uterin, sub o lumină puternică.
  • Colposcopia se face în cabinetul amenajat pentru investigația colposcopică, de către un medic obstetrician-ginecolog care are o certificare în colposcopie.
  • În timpul colposcopiei se vor aplica soluții sau coloranți pentru a identifica dacă sunt prezente modificări la nivelul colului uterin.
  • Uneori, în timpul colposcopiei, medicul poate lua și o probă de țesut de la nivelul colului (biopsie) pentru a o trimite ulterior la analiza histologică.
  • Colposcopia poate dura 10-40 minute.
  • Dacă este efectuat și un tratament, atunci procedura poate dura mai mult.

Când se poate face colposcopia?

  • După menstruație, optimal la 10 zile de la terminarea menstruației;
  • În absența infecțiilor vaginale și sângerarilor sau eliminărilor maronii din alte motive;
  • Înainte de colposcopie nu trebuie folosit tampon, supozitor sau alte medicamente;
  • Înainte de colposcopie trebuie evitat actul sexual.

După colposcopie veți putea:

  • Să reveniți la activitățile zilnice obișnuite.
  • Dacă ați făcut și o biopsie, este posibil să aveți o ușoară sângerare. În acest caz, este necesar să evitați contactul sexual pentru câteva zile.
  • Dacă ați făcut un tratament, este necesar să evitați contactul sexual, efort fizic la indicația mai exactă a medicului.

Acest articol apare cu susținerea Fondului ONU pentru Populație @UNFPAMoldova, iar informațiile expuse aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al UNFPA.

Cauzele unei menstruații abundente

Menstruația abundentă poate avea 3 cauze principale: (1) pe fon hormonal, (2) schimbări și dereglări la nivelul uterului și (3) patologiile sângelui.

Unele cauze ale menstruației abundente pot fi depistate prin investigații. În alte cazuri, când nu se poate găsi nici o explicație, se presupune o tulburare în coagularea sângelui la nivelul endometrului, adică mucoasei uterului, pentru care nu există o investigație anume.

Condițiile legate de hormoni:

  • Sindromul Ovarelor Polichistice (SOP)
  • Femeile în peri-menopauză, adică perioada înaintea instalării menopauzei
  • Patologia tiroidei, hipotiroidia

Condițiile legate de uter:

  • Miomul uterin, care este o tumoare benignă, necanerogenă
  • Polipul uterin, care este la fel necancerogen, dar pot cauza atât menstruație abundentă, cât și eliminări sangvinolente între menstruații și chiar după actul sexual
  • Adenomioza, adică endometrioza în peretele uterului, care poate deregla procesul de contracție, astfel menstruația fiind mai abundentă.
  • Stările precanceroase și cancerele uterului, care se întâlnesc RAR, dar pot servi drept cauză. Cu risc crescut pentru a dezvolta cancer sunt următoarele femei:
    • După vârsta de 45 de ani
    • Au mai mult de 90 kg
    • Nu au născut
    • Au istoric familial de cancer endometrial, de uter, ovarian sau de intestin
    • Au SOP
    • Purtătoare de gene cu risc crescut pentru cancer

Condițiile de tulburări ale sângelui:

  • Femei ce folosesc preparate antiagregante
  • Femei cu boli de sânge 

Alte condiții, deși sunt mai rare:

  • Anumite patologii ale ficatului și rinichilor
  • Folosirea ocazională a COC-urilor

Deci, investigarea și înțelegerea cauzei concrete care duce la o menstruație abundentă nu este tocmai ușor a fi executat.

Contraceptivele orale combinate

Contraceptivele orale combinate, COC-urile sau pilule contraceptive sunt o metodă hormonală de contracepție, destul de des utilizată.

În ce constau acestea?

  • COC-urile sunt organizate în blistere de 21 sau 28 pastile.
  • Acestea se administrează de femeie, zilnic, la aceeași oră.
  • Conţin doze mici din 2 hormoni – un progestativ şi un estrogen – similari hormonilor naturali progesteron şi estrogen din corpul femeii. 
  • Acționează prin prevenirea ovulației.

Cât de eficiente sunt?

  • În cadrul utilizării obişnuite, pot surveni circa 7 sarcini la 100 de femei, în timpul primului an de utilizare a COC-urilor.
  • Când nu se fac greşeli în utilizarea pilulelor, 3 sarcini la 1000 de femei, în primul an de utilizare a COC.

Care sunt efectele secundare care pot apărea de la administrarea COC-urilor?

  • Modificări ale caracterelor sângerării vaginale: sângerări mai reduse cantitativ şi zile mai puţine cu sângerare, sângerări neregulate, lipsa menstruației.
  • Cefalee
  • Ameţeli
  • Greaţă
  • Durere în sâni
  • Modificări ale dispoziţiei generale
  • Acnee (se poate ameliora sau agrava, de obicei, se ameliorează) 

Pe lângă efectul de contracepție, COC-urile mai au și alte beneficii pentru organism, așa ca:

  • Reduce crampele menstruale
  • Reduce probleme legate de regularitatea ciclului menstrual
  • Reduce durerea în ovulație
  • Reduce pilozitatea în exces de pe față și corp
  • Reduce simptomele endometriozei
  • Reduce simptomele sindromului ovarelor polichistice

Despre miturile legate de COC-uri și ce să facem atunci când uităm administrarea pastilelor vom scrie în alte articole.

Acest articol apare cu susținerea Fondului ONU pentru Populație @UNFPAMoldova, iar informațiile expuse aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al UNFPA.

Cum afectează herpesul genital sarcina?

După cum am mai scris într-un articol anterior, herpesul genital este o infecție sexual-transmisibilă, cauzată de virusul Herpes simplex, pe care îl are fiecare a 5-a persoană sexual activă.

Majoritatea persoanelor cu acesti viruși sunt asimptomatici, DAR, chiar neavând nici un semn, herpesul oricum poate fi transmis partenerului.

Haideți să vorbim de această dată cum afectează herpesul genital sarcina și nașterea.

Cum se transmite acest virus copilului?

  • Copii se pot infecta în timpul sarcinii, intrauterin, în timpul nașterii sau în perioada imediată după naștere.
  • Riscul de transmitere a infecției la nou-născut de la mama cu herpes genial activ la naștere este de 30%-50% și mai puțin de <1% pentru femeile care au avut episoade de herpes genital înaintea sarcinii.

Cum are loc managementul herpesului genital?

  • Dacă gravida știe că ea a avut herpes genital înainte de sarcină, ea trebuie să informeze medicul.
  • Dacă femeia are herpes genital activ în sarcină, ea va urma tratament cu antivirale, diminuând riscul de a fi transmisă infecția la făt și totodată diminuând riscul de a avea simptomele de herpes în timpul nașterii.
  • Dacă gravida cunoaște că partenerul ei are herpes genital, atunci este contraindicată viața sexuală, mai ales în ultimul trimestru de sarcină.
  • Dacă femeia nu are herpes genital activ la naștere, se recomandă nașterea pe cale naturală.
  • Dacă la naștere sau în timpul apropiat nașterii femeia are erupții herpetice genitale, aceasta este o indicație pentru operație cezariană, deși nici ea nu exclude riscul de transmitere a infecției la făt.

Ce poate provoca acesta?

  • Herpesul genital poate provoca avorturi spontane și nașteri premature.
  • Complicația mai serioasă pentru copil este herpesul neonatal, care ar putea fi o infecție fatală neonatală.

Luând în considerație că fiecare a 5-a persoana are herpes genital, dar de cele mai dese ori acesta este asimptomatic, NU SE RECOMANDĂ investigarea serologică (adică din sânge) de rutină a HSV-1 și HSV-2.

Dacă am HPV, înseamnă că am cancer?

Haideți să vedem ce presupune infecția HPV și ce înseamnă atunci când ea se depistează.

Deci:

  • Infecția cu HPV (virusul papilomei uman) este achiziționat aproape în toate cazurile prin contact intim strîns sau act sexual.
  • HPV este de diferite tipuri: sunt tipuri non-oncogene, care pot duce la apariția condiloamelor (sau “negi”), și tipuri oncogene, care pot potențial provoca cancer de col uterin. DAR!
  • Infecția cu HPV este frecventă și tranzitorie, 4 din 5 persoane (femei și bărbați) au avut HPV infecție la un moment dat în viața lor, dar acesta s-a autoeliminat de la 2 luni până la 3 ani. Și doar la un procent mic din femei infecția cu HPV persistă și duce la modificări precanceroase la nivelul colului uterin.
  • Doar 1 din 20 de femei va avea rezultat anormal la PAP test și doar 1 din 2000 de femei vor face cancer de col uterin.

Deci, dacă la femeie se depistează careva tipuri de HPV, acest lucru nu înseamnă neapărat că ea va face cancer de col uterin.

Pentru ca să apară cancerul de col uterin sunt necesare anumite condiții:

  1. Virusul trebuie să persiste în organism mulți ani la rând.
  2. Virusul trebuie să se asocieze cu alți factori de risc așa ca: fumatul, parteneri multipli, asocierea altor infecții, boli cu imunocompromitere, nașteri multiple.

Deci, pentru că sa apară cancerul de col uterin nu este suficientă doar depistarea HPV, dar sunt necesare și alte condiții. Deși HPV reprezintă un factor de risc înalt pentru cancerul de col uterin, aceasta, însă, nu înseamnă numaidecât că va duce la dezvoltarea acestuia.

Acest articol apare cu susținerea Fondului ONU pentru Populație @UNFPAMoldova, iar informațiile expuse aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al UNFPA.