Cauzele și profilaxia rupturilor în naștere

Lacerațiile (= rupturile în naștere) sunt des întâlnite în timpul nașterii pe cale naturală. Această traumă se poate răsfrânge asupra colului uterin, vagin, vulvă, labii, periclitoral, periuretral și perineu. 

Lacerațiile perineale sunt de 4 grade. Lacerațiile perineale de gradul 1 și 2, și cele din regiunea vulvei, labiilor, periclitoral și periuretral – sunt ușoare, iar rupturile de col și cele perineale, gr. 3-4 – sunt grave.

Conform US Nationwide Inpatient Sample:

  • De la 53-79% din femei vor avea măcar un tip de ruptură (cel mai frecvent, de gradul 1-2)
  • 3.3% femei – lacerații de gradul 3
  • 1.1% femei – lacerații perineale de gradul 4

Lacerație perineală de gradul I:

Sursa: http://www.mayoclinic.org, Vaginal tears in childbirth

Lacerații perineale de gradul I sunt ușoare și implică doar mucoasa vaginului. În timpul urinării, este posibil să apară dureri ușoare sau înțepături. Aceste rupturi ar putea sau nu să necesite cusături și, de obicei, se vindecă în câteva săptămâni.

Lacerație perineală de gradul II:

Sursa: http://www.mayoclinic.org, Vaginal tears in childbirth

Lacerații perineale de gradul II implică pielea și mușchiul perineului și s-ar putea extinde adânc în vagin. Acestea, de obicei, necesită cusături și se vindecă în câteva săptămâni.

Lacerație perineală de gradul III:

Sursa: http://www.mayoclinic.org, Vaginal tears in childbirth

Lacerația perineală de gradul III se extinde pînă la mușchiul sfincterului anal. Necesită uneori sutură cu anestezie și ar putea dura câteva săptămâni+ pentru vindecare. Sunt posibile complicații precum scurgerea scaunelor (incontinență fecală) și contactul sexual dureros.

Lacerație perineală de gradul IV:

Sursa: http://www.mayoclinic.org, Vaginal tears in childbirth

Cele mai severe sunt lacerațiile de gradul IV. Acestea afectează mușchiul sfincterului anal și implică mucoasa rectului. Necesită, de obicei, reparații cu anestezie. Vindecarea poate dura și mai mult de câteva săptămâni. Incontinența fecală și actul sexual dureros sunt frecvente.

Factorii de risc:

  • fat macrosom (copil cu masa peste 4 kg)
  • primiparitatea (femei care nasc pentru prima dată)
  • cicatriciu prezent din nașteri anterioare
  • folosirea instrumentariului în naștere
  • distocia de umerași la copil
  • varietatea posterioară a copilului (cînd copilul se naște cu fața înainte)
  • travaliu prelungit
  • subțierea mucoasei vaginale (din cauza vaginitelor netratate)

Conform Colegiului American al Obstetricienilor și Ginecologilor, există 3 recomandări pentru a preveni rupturile de gradul 3-4 (pentru celelate tipuri de lacerații ușoare, în numeroase studii efectuate, s-a ajuns la concluzia că aceste manipulații nu sunt destul de eficiente).

Nivelul A de recomandări (large consistent scientific evidence = cu dovezi științifice consistente și vaste):

  1. Aplicarea compreselor calde în regiunea perineului în a doua perioadă a nașterii.
  2. Epiziotomie după indicații în loc de epiziotomie de rutină (epiziotomia este o manevră medicală, în timpul căreia medicul cu foarfeca taie țesuturile căilor de naștere pentru a facilita nașterea).
  3. Masajul perineal în perioada a doua a nașterii.

După naștere – cealaltă parte a medaliei

Nimeni nu pune la îndoială frumusețea maternității, însă, în acest articol, abordăm un subiect mai puțin plăcut, dar important, în a preveni șocul femeii după naștere și nepregătirea de a face față realității imediat următoare. 

Cu ce se confruntă o femeie după naștere? 

Spunem lucrurilor pe nume:

  • după rupturile post-naștere, 37% din femei prezintă dureri în timpul actului sexual încă 6 – 12 luni postpartum;
  • în cazul rupturilor de perineu de gradul 3-4, femeia nu are voie să stea așezată 2-4 săptămîni;
  • circa 1/4 femei suferă de hemoroizi postpartum, care nu pot fi tratați, din motivul alăptatului. Femeia suportă durerea combinată a suturilor (cusăturile din zona vaginului sau perineului) și hemoroizilor;
  • primul act sexual după naștere este deseori comparat cu începerea vieții sexuale, iarași “ca prima dată”;
  • din cauza scăderii estrogenilor, 43% din femei acuză la uscăciune vaginală;
  • din aceeași cauză, 46% nu au interes sexual;
  • pînă ajung să regleze alăptatul, majoritatea mămicilor trec prin “furia laptelui”, sfîrcuri crăpate și sîngerînde, încercarea diferitor pompe, ca deseori să apeleze tot la laptele praf;
  • conform American Academy of Pediatrics’ Policy Breastfeeding, 6 copii din 10 rămîn alăptați la sîn la vîrsta de 6 luni și doar 1 din 4 la alăptare exclusivă la sîn;
  • în 23% de cazuri femeile fac mastită (infecția sînului);
  • în majoritatea cazurilor a 2-a naștere decurge mai repede decît prima și poate fi mai dureros perceptibilă pentru femeie;
  • contracțiile uterine în perioada de lăuzie (42 zile după naștere), după a doua naștere, care fac ca uterul lăuzei să revină la dimensiunile sale inițiale, sunt comparabile cu durerea în timpul nașterii, iar femeia le simte la fiecare aplicare a bebelușului la sîn.

Statistica mai arată că 15% din femei și partenerii lor (!) fac depresie post-natală spre sfîrșitul primului an de viață a bebelușului.

Pentru a diminua această cifră este necesar să și facem transparent tinerilor părinți care este “cealaltă parte a medaliei”, pentru care aceștia trebuie să se pregătească de perioada respectivă cu dragoste și multă răbdare.